Spete de mediere. La ce este bun un mediator

spete pentru mediator in Timisoara
Birou de mediator in Timisoara spete de mediere

Prezint cateva spete de mediere tocmai pentru că despre ceea ce poate face (sau nu) un mediator se vorbește adesea în necunoștință de cauză. Aș putea spune că este ca la fotbal, chibiții stau pe margine și comentează. Exact așa este și în mediere. Adică despre această metodă alternativă de rezolvare a conflictelor își dau cu părerea o sumedenie de oameni. Și în special persoanele care nu au căderea să facă acest lucru. Autoștiutorii cum le zic eu.

Prin urmare, vă prezint mai jos câteva spețe de mediere care, sper eu, vor fi îndeajuns de elocvente. Acestea, fiind decizii ale instanței mă scutesc de alte comentarii. Deci, la ce este bun un mediator.

Actul încheiat la mediator are valoare de contract

Din mai multe spete de mediere am ales una interesantă, a unui mediator din București, legată de acordul de mediere pentru un împrumut. Concret, o doamnă a luat un împrumut de 15.000 de euro, fără dobândă, de la o persoană oarecare. Condiția era să returneze acest împrumut după un an.

După ce a luat împrumutul și s-a folosit de bani, a ajuns la concluzia că nu-i va putea returna și a propus o metodă alternativă. Respectiv să dea în schimbul banilor jumătate din despăgubirile la care avea dreptul în baza Legii 10 din 2001. (Cea despre imobilele intrate abuziv în posesia statului.) Împrumutătorul a fost de acord, cu condiția să se încheie un acord de mediere. Este irelevant la ce mediator din București s-au dus. De fapt, conform cutumei, datele de identificare sunt șterse din jurisprudență. Este valabil pentru toata jurisprudența nu doar la spete de mediere

Ajunși însă la termenul scadenței, debitoarea s-a răzgândit, a invocat diverse motive, unul dintre acestea fiind că nu-i este clar acordul de mediere, că nu a semnat, etc. Creditorul a depus acordul la judecătorie pentru a-l transforma în titlu executoriu. Ceea ce s-a și întâmplat. Debitoarea, împrumutata, a făcut recurs, vezi linkul speței de mai jos.

Pe scurt, instanța a constatat că debitoarea este de rea credință și a reținut că acordul de mediere, conform Legii 192/2006 privind medierea și profesia de mediator, are valoarea unui contract și se supune dreptului comun. Prin urmare i-a dat câștig de cauză creditorului. Iar acordul de mediere a devenit titlu executoriu.

» Vezi jurisprudența Hotărâre **** din 13.02.2019 – Consfințire acord mediere

Concluzii pe această speță, observații personale

Prima observație. Acordul de mediere se supune legii contractelor. Asta înseamnă că prevederile din acord sunt obligatorii, este ca și cum ar fi vorba de două entități comerciale. Dacă-mi este permis acest exemplu. Pe cale de consecință, la fel se interpretează și dacă este vorba de plata unei pensii alimentare stabilite între părți printr-o înțelegere la mediator în cazul unui divorț. Una se obligă să facă ceva, cealaltă parte altceva. În momentul în care una nu respectă cealaltă parte se poate îndrepta împotrivă.

A doua observație este că transformarea acestui acord de mediere în titlu executoriu s-a făcut prin supunerea spre încuviințare instanței. Care l-a verificat sub condițiile de legalitate și de formă. Este o procedură puțin mai greoaie. Acum este mult mai ușor.

Conform art. 11 din Legea 154/2019 acordul de mediere este mult mai ușor de transformat în titlu executoriu. (Vezi și articolul meu Puterea juridică a unui acord semnat într-un birou de mediator. Titlu executoriu) Trebuie doar autentificat de un avocat în momentul redactării sau imediat după aceea. Adică în decurs de câteva zile, cât mai aproape de semnarea acestuia. Deci scutire de timp, bani, nervi…

O a treia observație, cu titlu de fapt divers, este interpretarea mea personală. Acest contract de împrumut este camătă în toată regula. O sa-l gasiti in mai multe spete de mediere. Așa se face. Cineva dă împrumut 10.000 de euro, să zicem, dar de fapt în mână persoana primește doar 5.000. În contract se scrie că e împrumut fără dobândă, că e gratuit, etc Asta se face la notar, unde se mai scrie în contract că dacă nu restitui împrumutul pierzi apartamentul sau ce ai pus gaj. Eu, în biroul meu de mediator nu am făcut astfel de acte.

Vreau să spun că debitoarea, dacă ar fi vrut să aibă vreo șansă ar fi trebuit să demonstreze că este vorba de camătă, că i-a fost viciat consimțământul, că a fost indusă în eroare… Dar atunci nu ar mai fi primit niciun ban. Niciun cămătar nu se angajează în astfel de contracte. Au și ei avocații lor care-i sfătuiesc…

Partaj la biroul de mediator, după divorț, după câțiva ani

Din multitudinea de spete de mediere am identificat una care ar putea fi reprezentativă pentru felul în care la un mediator se pot rezolva probleme de ani de zile. De exemplu, un partaj, după divorț. Speța este interesantă pentru că divorțul a avut loc înainte de 89, pe când nu exista instituția medierii.

Și mai relevant este faptul că în perioada romantică a medierii în România, un partaj la mediator era ieftin ca braga. (Da, a fost și o perioadă din asta când medierea era parcă făcută pentru oameni și nu pentru a încasa taxe de timbru la buget!) Din păcate, între timp s-a introdus taxa de timbru. Dar tot este mai mică decât un partaj prin instanță sau notar. Este jumătate. Dacă taxa de timbru la împărțirea unui apartament este de 5000 de euro, nu ti-e totuna sa platesti suma întreagă sau jumătate, cat este prin mediere.

În fine, pentru detalii vedeți speța de partaj la mediator pe site-ul Euroavocatura

Decizia 33/2019 a ICCJ și precizările Consiliului de Mediere referitor la divorț

Readuc în atenție o speță după care nu cred că sunteți morți de curioși. Cred că-i interesează mai mult pe mediatori sau pe cei care vor să știe cât se poate implica un mediator într-un divorț. Se referă la posibilitatea unei instanțe judecătorești de a se pronunța în legătură cu un acord de mediere referitor la divorț. Așadar dă expresie „puterii” unui mediator.

Prezint mai jos doar dispozitivul Deciziei 33/2019. Cine este curios în detaliu poate să aprofundeze linkul. Ce este important am subliniat eu în textul dispozitivului. Și din motive de paginare am renunțat la formatarea specifică textelor din instanțe.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în numele legii, decide:

„Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că:

 În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.

Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2019.”

Citește pe Juridice.ro precizările Consiliului de Mediere despre Decizia 33/2019

» Citește și „Mediator în penal, efectele medierii, încetarea urmăririi penale