Aproape de fiecare dată când veneau la biroul meu de mediator, cuplurile aflate în prag de divorț îmi lasau o stare de sfârșeală nemaipomenită. Sincer, la început credeam că e vorba doar de oboseala mea. Apoi, în timp, am observat că nu este așa. La orice oră programam întâlnirea, fie dimineață, fie seara, după ce părțile plecau eu eram terminat. Trebuia să treacă vreo câteva ore, sau și mai bine o noapte de somn ca să-mi pot relua activitățile obișnuite.
Am înțeles că există ceva. Ceva pricinuit fie de speța de divorț, fie de oamenii în sine. Dar ceva era și trebuia să descopăr ce este. Pentru că să mergi la mediator înseamnă să te eliberezi. Să rezolvi ceva prin calm, prin pace, prin liniște. Indiferent că este vorba de divorț, de eșalonare de datorii sau de spețe penale.
Cineva mi-a spus că este vorba de energie negativă. Că o preiau. În principiu, am acceptat ecplicația. Dar am început să caut. Să văd dacă și la alți mediatori un divorț se desfășoară după acest tipic. Sau, mă rog, cum rezolvă ei chestiunea aceasta, este oare vorba într-adevăr de energie negativă? Mă încarc eu cu așa ceva? Este ceva obișnuit pentru un mediator să fie copleșit de energie negativă?
Ce spun alții despre mediere și energia negativă
Mărturisesc că am întrebat și pe alți mediatori, dar cel puțin din România nu am aflat mare lucru. Vorbesc despre energia negativă din timpul medierii și alții dar destul de puțin sau numai foarte vag. Am găsit referințe la mediator Ilie Dorin dar foarte puține. Pentru mine lipsa informațiilor pe acest subiect se traduce prin teama mediatorilor de a vorbi despre el.
Verbal am avut discuții cu mediatori din Timișoara pe acest subiect. Încă din perioada formării mele prin cursuri sub egida Consiliului de Mediere. Dar nu le-am acordat prea mare atenție atunci.
De ce teamă? Păi să nu fie luați peste picior, și pe bună dreptate. Ce-ați zice despre un mediator care afirmă că primește semnale, că simte emoții, etc.!? Probabil că ați râde și nu ați avea încredere în el.
În ceea ce mă privește, eu nu cred în fantasme și în semnale trimise pe sub masă prin câmpuri energetice și impulsuri misterioase. Însă ceva este. Fie numai și multă empatie pentru suferința cuplului. Și în căutările mele am dat de un articol de peste Ocean. În acesta – 5 sfaturi pentru succes în mediere – se dă, cred eu, în mare pare cheia acestei probleme. Sau mai degrabă se intuiește, zic eu, căci subiectul nu este atât de dezvoltat.
Mediatorul trebuie să domine gandurile negative
Se spune în articolul respectiv, destinat atât birourilor de avocați cât și pentru mediatori, că unul din cei mai importanți factori de succes este puterea de a domina gândurile negative ale părților. Trec peste elogiile medierii pe care le face autorul articolului. Trebuie însă să remarc că el mi-a sugerat cheia problemei.
Dacă ne referim la divorț, cei care vin la mediere sunt dominați de gânduri negative. Adică îndoială, teama de a nu pierde ceva. Cel puțin la aceasta se referă textul respectiv. Probabil că așa este în America. În România însă, trebuie să spun acest lucru, când oamenii ajung la mediator deja au schițat un plan. Deja cam știu ce vor. Spre deosebire de americani care consideră medierea ca un veritabil proces. Unde fiecare se luptă să câștige ceva. Da, cred că la ei tensiunea este imensă în acest sens. Bine, și onorariile precum și bunurile pentru care se ceartă au cu totul alte niveluri.
Este un mediator ca un fel de receptor telepatic?
Aș putea însă să dezvolt puțin subiectul acesta. Aș vrea să vă fac un rezumat despre ce am reușit să înțeleg pe parcursul a câțiva ani de mediere. Ei bine, cred că putem fi de acord cu toții că în timpul unui divorț ambele părți trec printr-un stres emoțional teribil. Cuplul în întregul lui traversează o situație extrem de dificilă. Mă rog fostul cuplu, dar ați înțeles ideea. Și atunci care ar putea fi starea lor când vin la mediator dacă nu una plină de angoase.!?
Am avut chiar clienți care s-au înfuriat la mine în birou, s-au certat. Alții au plâns, de regulă femeile. Or, în aceste condiții, în care ei sunt cu adevărat emoționați, nervoși, speriați sau cu aer de războinic, mă întreb, este imposibil să le preiau neliniștea? Spaima și toată turbulența lor mentală? Și în tot acest timp, eu, având rol de mediator, trebuie să fiu calm și să le găsesc cea mai bună soluție de ieșire din criză. Nu cred că este anormal.
Freud spunea despre telepatie că este un mijloc de comunicare ancestral. pe care oamenii l-au pierdut de-a lungul timpului. Iar transmiterea prin telepatie are loc mai ales prin încărcarea cu sentimente negative. Or, acestea sunt exact condițiile în care se discută efectele divorțului.
O să mai studiez problema și am să revin.
PS: Am găsit aluzii la energia negativă și la Mediator Florina Ștefan din București
