Prima pagina    Blog    Contact

Despre partaj succesoral si mostenire la mediator





Avantajele împartirii unei mosteniri la mediator fata de un partaj judiciar


bani, teancuri de bani, cam la asta se rezuma o mostenire... in esenta!Împartirea unei mosteniri, respectiv tot acel proces de dezbatere al unei succesiuni este de multe ori prilej de cearta între mostenitori. Sau, prin mostenire se face un act de „dreptate familiala”, daca se poate spune asa. Viata ne-a aratat ca o mostenire este un moment important pentru urmasi, cu cât bunurile lasate de defunct sunt mai multe si au o valoare mai mare, cu atât schimba mai mult destinele celor chemati la succesiune. Cu cât sunt mai multi mostenitori, cu atât mostenirea este mai dezbatuta, mai contestata, mai binevenita...

Concret, în lipsa unui testament care sa puna ordine în distribuirea mostenirii, dar de multe ori chiar si daca defunctul a lasat un testament în urma lui, daca mostenitorii nu se înteleg se recurge la partaj ori la un proces de recunoastere sau contestare a calitatii de mostenitor. Înainte de a se ajunge la notarul care va elibera certificatul de mostenitor, sau trimisi chiar de catre notar, se poate opta pentru doua tipuri de partaj: partajul judiciar, în instanta, sau partaj la mediator concretizat printr-un acord de mediere.

Partajul judiciar este facut de judecator, deci implica taxe de timbru si presupune utilizarea unui întreg sistem probatoriu, implica timp si cheltuieli, dar destul de des rezultatul nu tine cont de realitatile si conexiunile pe care le-a avut defunctul cu mostenitorii, nu tine cont de afectiune si nici de morala. Este o împartire la rece, facuta strict dupa litera legii de un om din afara.

O mostenire, dupa o împartire prin partaj la mediator, se va distribui mult mai aproape dupa reguli considerate firesti de catre urmasi, ceea ce denota în majoritatea cazurilor un fel de pace familiala. O succesiune se poate împarti în doua ore, cu taxe de timbru datorate statului reduse la jumatate sau chiar inexistente. Discret, fara sali de judecatorie pline de curiosi, ceea ce este de fapt un acord de mediere...

Din paragrafele anterioare rezulta clar avantajele unui partaj la mediator a unei mosteniri. De remarcat totusi este si faptul ca, la un partaj judiciar, conform codului de procedura civila, instanta va insista si va îndruma partile în directia realizarii unei întelegeri între mostenitori. Deci, întreaga legislatie îndruma spre întelegere între parti, ceea ce, daca acestea nu vor ajunge la un numitor comun în conditii private, în sânul familiei, întelegerea dintre ele reprezinta de fapt un acord de mediere.

Rezumând, daca un acord de mediere are loc într-o cauza succesorala, conform art. 591 din Legea 192 din 2006 (Legea medierii), partile se vor prezenta notarului pentru a consfinti întelegerea lor si a realiza efectiv succesiunea.

Mai jos sunt extrase din Codul de Procedura Civila, articolele esentiale în ceea ce priveste partajul judiciar si care sustin argumentatia de mai sus.

Rolul activ al instantei. Intelegerile dintre parti. Art. 982
(1) In tot cursul procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala.
(2) Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanta va hotari potrivit intelegerii lor. Imparteala se poate face prin buna invoiala si daca printre cei interesati se afla minori, persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori disparuti, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
(3) In cazul in care intelegerea priveste numai partajul anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul pentru celelalte bunuri.
(4) Dispozitiile art. 438-441 sunt aplicabile.
Partajul judiciar. Art. 983
(1) Daca partile nu ajung la o intelegere sau nu incheie o tranzactie potrivit celor aratate la art. 982, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cotaparte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.
(2) Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma in bani.


De retinut